Prof.univ.dr.ing. NICOLAE CONSTANTIN
Invatamant si cercetare
Tendinte actuale
Pe baza unor studii existente si mai ales simulari cu ajutorul computerelor de mare capacitate si viteza care au permis simulari de lunga durata, s-a ajuns la concluzia ca evolutia, in viitorul apropiat, a economiei mondiale incepe sa nu mai fie ascendenta asa cum este normal. Aceasta da semne de stagnare si chiar se inscrie pe un declin periculos.
In aceste conditii trebuie create modele si strategii de dezvoltare noi care sa fie aplicate pe plan global, structura institutiilor majore si ale stiintei sa fie adaptata la noile cerinte, trebuie creat un nou mod de abordare a relatiilor internationale, urmate de crearea de noi parteneriate si inovatii sociale, menite sa conduca la o evolutie economica ascendenta si durabila.
De subliniat ca numai stiinta si produsul ei, tehnologia avansata, pot sa realizeze un astfel de deziderat. Ca urmare, cercetarea stiintifica din toate domeniile trebuie sa-si modifice orientarea, trebuie sa caute noi cai si mijloace de cercetare, sa fie mai inovatoare, mai eficienta si mai dinamica pentru asigurarea unei calitati superioare a vietii.
Pentru atingerea obiectivelor actuale ale cercetarii stiintifice, universitatile de prestigiu din lume au fost obligate sa-si modifice misiunea institutiei si, pe baza acesteia, sa treaca la elaborarea de noi curricule universitare care sa corespunda scopului enuntat mai sus.
Vechea misiune a tuturor institutiilor de invatamant superior era sa formeze specialisti inarmati cu cea mai moderna tehnologie pe care sa o aplice, dupa absolvire, la locul lor de munca. O astfel de formulare nu tine seama ca o tehnologie, chiar daca este foarte moderna in momentul de fata, isi pierde din noutate si devine veche, in medie, dupa circa 5 ani.
Noua misiune - institutiile de invatamant superior trebuie sa contribuie la formarea unor astfel de specialisti care sa fie in stare sa inteleaga mecanismele si legile obiective dupa care se desfasoara fenomenele implicate in procesul de faurire a unui produs sau serviciu, pe baza carora, dupa absolvire, sa fie in stare sa inoveze si sa restructureze continuu procesele care se desfasoara la locul lui de munca.
Strategia FSIM - UPB
Este binecunoscut faptul ca cea mai mare parte a produselor tehnologice recente isi au originea in progresul la nivelul materialelor, daca ne gandim doar la tranzistorii pentru electronica si informatica, la cablurile optice pentru telecomunicatii, compozitele cu fibre de carbon pentru aeronautica sau la superaliajele pentru motoarele cu reactie.
Aceste exemple sugereaza diversitatea lumii materialelor si diversitatea legaturilor cu alte discipline ingineresti. In acest context stiinta materialelor constituie deci o specialitate polivalenta.
Prin specificul sau cercetarea stiintifica desfasurata in Facultatea Stiinta si Ingineria Materialelor are un puternic caracter interdisciplinar/ pluridisciplinar si este implicata in utilizarea celor mai avansate tehnologii in domeniul materialelor.
Ideea centrala a modernizarii procesului de invatamant in facultatea S.I.M. este legata de conceptia privind evolutia formelor de pregatire oferite, de ponderea, de continutul si tehnologia adoptata în procesul formativ. Se va trece la armonizarea tuturor componentelor procesului formativ inclusiv a tehnicilor de evaluarea a studentilor si a cadrelor didactice in vederea promovarii.
Pentru a se asigura dinamismul necesar mentinerii in aria problemelor deschise de cercetare la nivel international, principiile organizatorice adoptate de Facultatea S.I.M. se bazeaza pe deschidere si flexibilitate. Echipele de cercetare au un caracter dinamic, fiind constituite, in functie de necesitati, pe baza proiectelor derulate (structura orientata pe proiecte finantate in urma competitiei), din persoane care pot face parte din catedre si facultati diferite sau studenti de la diferite facultati.
Continutul activitatilor, precum si forma de organizare propuse permit asocieri, in cadrul legislatiei in vigoare, colaborari si cooperari stiintifice cu alte unitati similare organizate in tara si strainatate, rezultatele fiind benefice pentru toate partile participante.
Un alt aspect deosebit de important, definitoriu pentru cercetarea stiintifica din Facultatea S.I.M., consta in implicarea sa puternica in parteneriate internationale.
Directii de cercetare in FSIM - UPB
cercetari fundamentale si aplicative ale proceselor si tehnologiilor de elaborare a materialelor metalice, oteluri, fonte, feroaliaje, materiale si aliaje neferoase, materiale compozite, ale materialelor speciale (materiale nanocristaline, superplastice, biomaterialelor, superusoare, etc.);
cercetari privind eficientizarea proceselor din sectoarele metalurgice de elaborare si rafinare a materialelor metalice feroase, neferoase si ale materialelor speciale , prin automatizare si informatizare;
cercetari fundamentale si aplicative asupra proceselor si tehnologiilor de procesare a materialelor metalice si ceramice prin turnare, laminare, forjare, matritare;
cercetari privind ecologizarea tehnologiilor metalurgice, a reciclarii subproduselor obtinute din emisii poluante;
cercetari fundamentale si aplicative asupra structurii fine a materialelor, asupra posibilitatilor de imbunatatire a caracteristicilor functionale a materialelor prin tratamente termice, termochimice si termomecanice;
analiza si investigarea structurii si proprietatilor materialelor .
Valorificarea rezultatelor activitatii de cercetare stiintifica pe baza de contracte s-a facut prin:
24 teze de doctorat sustinute in 2008-2011, coordonate de profesori din facultatea SIM;
35 brevete /produse cu drept de proprietate intelectuala;
80 carti publicate in edituri nationale, recunoscute CNCSIS;
254 articole publicate in reviste recunoscute la nivel international, cotate ISI Web of Science;
197 articole publicate in reviste recunoscute de CNCSIS - categoriile B si B+
225 lucrari (articole) publicate in volumele conferintelor internationale, cotate ISI si cele organizate de societati profesionale internationale;
53 lucrari (articole) publicate in volumele conferintelor nationale si cele organizate de societati profesionale internationale.
Situatia cercetarii in Romania
In anul 2010 Romania a alocat 2,4 miliarde lei activitatii de cercetare-dezvoltare, ponderea acestui tip de cheltuieli in PIB fiind de 0,47%, in scadere fata de anul 2009. Pentru comparatie, media UE este de circa 2% din PIB.
In ce priveste numarul salariatilor, in anul 2010 in acest domeniu isi desfasurau activitatea 39.065 persoane, in scadere cu 3.355 fata de anul 2009 si mult sub nivelul inregistrat la inceputul anilor `90, cand numarul angajatilor depasea 60.000. In aceste conditii, situatia cercetarii din Romania, in comparatie cu alte tari, din punctul de vedere al numarului si importantei articolelor stiintifice publicate in reviste de specialitate se prezinta in continuare.
Potrivit portalului SCImago Journal & Country Rank, in anul 2010, numarul articolelor stiintifice publicate la nivel mondial a fost de 2,4 milioane, Romania situandu-se pe locul 35 cu 11.106 articole. Pe primul loc s-a situat SUA cu un numar de 502.804 articole (21% din total), pe locul doi s-a situat China cu 320.800 articole, iar pe trei Marea Britanie cu 139.683 articole. In randul celor 27 de tari membre UE, Romania s-a situat pe locul 20.
Dupa cum se poate observa din grafic, numarul articolelor publicate de cercetatorii romani a crescut semnificativ in ultimii ani - crestere care a coincis cu majorarea numarului de titluri de doctor acordate anual - depasind Ungaria in 2008, insa continuam sa ne situam sub Cehia, o tara de doua ori mai mica decat Romania. In intreaga perioada 1996-2010, numarul articolelor publicate a fost de 63.809 sau 0,28% din totalul inregistrat la nivel mondial.
Pe domenii, in anul 2010, cele mai multe articole au fost publicate in: inginerie (1.407), fizica si astronomie (1.351), stiinta materialelor (1.346) si chimie (1.026), iar cele mai putine in sectorul medicinei veterinare (doar 11).
Impactul articolelor publicate. Cele 2,4 milioane de articole publicate la nivel mondial in 2010 au avut 3,3 milioane de citari, numarul mediu de citari per articol fiind de 1,37.
In ce priveste Romania, cele 11.106 articole publicate au avut 6.254 citari, respectiv o medie de 0,56 citari/articol. Pe de alta parte, 43% din numarul citarilor au fost de fapt autocitari, insa procentul este apropiat de media la nivel mondial de 38%.
Din numarul total al articolelor publicate de cercetatorii romani, doar 24% au avut citari, restul de 76% neavand nici macar o citare. Pentru comparatie, in SUA, ponderea articolelor necitate a fost de 54%, in Ungaria 60%, iar in Polonia 68%.
Importanta activitatii de cercetare - indicele h. Acest indice masoara atat productivitatea cat si impactul lucrarilor publicate de un om de stiinta sau savant. Indicele este bazat pe setul de documente stiintifice cele mai citate si numarul de citari pe care le-a primit in alte publicatii. Indicele poate fi, de asemenea, aplicat pentru productivitatea si impactul unui grup de oameni de stiinta, cum ar fi un departament sau o universitate sau tara.
La acest capitol, Romania se situeaza pe locul 46 la nivel mondial si 21 in UE cu o valoare de 117, insa mult in urma Poloniei, Ungariei, Cehiei si chiar Bulgariei.
Munca in echipa este esenţiala. Iti da posibilitatea de a arunca vina pe altii.
Nicolae Constantin, Project Manager
A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai multi este cercetare.
Nicolae Constantin, Project Manager
